Ce este pterigionul – aspecte clinice și histologice

  • Este o leziune de forma triunghiulară a suprafeței oculare care se extinde dinspre conjunctiva bulbară spre cornee. Apare predominant în porțiunea nazală deși este posibilă dezvoltarea sa și în temporal. Din punct de vedere histologic pterigionul se caracterizează prin avansarea spre cornee a unui repliu de celule limbice epiteliale alterate urmat de epiteliu scuamos cu hiperplazia celulelor goblet și o stromă subiacentă de fibroblaste alterate cu potential proliferativ, neovacularizație, celule inflamatorii și remodelare a matricii extracelulare (MEC). În funcție de aspectele histologice predominante se descriu 3 tipuri de pterigion: proliferativ, fibromatos și atrofic-sclerotic.

  • Pinguecula este o leziune mai frecventă ce apare ca un nodul alb-gălbui situat pe conjunctiva nazală, care nu depășește limbul (limita dintre conjunctivă și cornee). Majoritatea cazurilor au o evoluție benignă, dar unele pot evolua în pterigion. Studiile de microscopie electronică au arătat că pinguecula are aspecte histologice comune cu pterigionul, incluzând alterări ale fibrelor elastice și colagenului.

Care sunt cauzele apariției pterigionului și simptomele clinice?

  • Pterigionul este o afecțiune relativ frecventă și totuși enigmatică ce a fost studiată de practicanți ai medicinei și chirurgiei de mai bine de 2000 de ani. Este cea mai evidentă dintre oftalmohelioze ( afecțiuni legate de expunerea la soare) în producerea căreia un rol major îl au radiațiile ultraviolete. Este foarte probabilă o afectare a celulelor stem epiteliale corneene și a nervilor corneeni produsă la interacțiunea cu lumina ultravioletă într-un țesut transparent (corneea). Procesele active generate includ inflamație, invazie tisulară și degradare, angiogeneză, proliferare fibroasă și apoptoză cu implicarea matrix-metaloproteinazelor, citokinelor și factorilor de creștere. Prezența unei mase inflamatorii pe suprafața oculară poate predispune pacientul la un pseudo-sindrom de ochi uscat.
  • Pterigionul este o afecțiune a suprafeței oculare este răspândită pe tot globul. Prevalența bolii este variabilă (0-56%) în funcție de vârstă și de grupul populațional studiat.
  • Incidența pterigionului este asociată pozitiv cu expunerea la soare, vârsta înaintată, sexul masculin și traiul în mediul rural în timp ce purtarea ochelarilor de soare sau a unei pălării au un efect protector. Pterigionul este mult mai frecvent în anumite grupuri ocupaționale cum sunt sudorii, lucrătorii din agricultură sau muncitorii în aer liber. Expunerea cronică la arsenic a fost identificată ca un factor de risc independent pentru apariția pterigionului. Un rol important în apariția bolii îl au fumatul, valorile crescute ale tensiunii arteriale și ale colesterolului dar mecanismele acestor asocieri nu sunt cunoscute.

Cum se tratează pterigionul?

  • Este recomandat portul ochelarilor de soare și folosirea lacrimilor artificiale în instilații frecvente în zilele însorite, uscate. La apariția semnelor de iritație oculară se recomandă cure scurte de instilații cu corticosteroizi. În toate aceste cazuri medicul oftalmolog vă va recomanda cea mai bună variantă de tratament pentru dvs.

  • Îndepărtarea chirurgicală a pterigionului este recomandată dacă produce iritație oculară semnificativă, afectează axa vizuală sau interferă cu portul lentilelor de contact. Excizia pterigionului cu autogrefă conjunctivală rămâne procedura de elecție pentru tratamentul definitiv al pterigionului primar sau recurent. Acoperirea defectului creat de excizia pterigionului permite vindecarea tăcută fără complicații.

  • În clinica Eye Excellence procedura se execută sub anestezie locală, înlocuindu-se conjunctiva alterată de pterigion cu țesut conjunctival normal recoltat din conjunctiva bulbară superioară. Sutura grefonului se face cu fire separate resorbabile. Postoperator se plasează pe ochiul operat o lentilă de contact terapeutică ce facilitează vindecarea. După operație se vor instila picături cu antibiotic, corticosteroizi și antiinflamatoare nesteroidiene.

Care sunt complicațiile posibile ale intervenției chirurgicale?

După operație
LA
Leziune pterigion
  • Complicații imediate
    • Sângerare excesivă
    • Chemozis conjunctival (edemul conjunctivei)
    • Edemul grefonului
    • Hematom subiacent grefonului
    • Defect epitelial localizat
    • Cicatrice corneeană de intensitate maculară sau nubelară

Unele dintre acestea se rezolvă sub tratament local, iar altele spontan, fără tratament

  • Complicații tardive

Recurența pterigionului – este una din limitările majore ale exciziei pterigionului. Se produce la un interval variabil de luni-ani față de operația inițială. Operația cu autogrefă conjunctivală are o rată de recurență de 2,6% (în pterigionul primar),  9,1% (în cazul pterigionului recurent) și 4,9% ( în toate cazurile de pterigion). Pterigionul recurent diferă histopatologic de pterigionul primar prin absența degenerării elastoide și prezența unui răspuns proliferativ fibrovascular accelerat. Managementul cazurilor recurente include inițierea tratamentului medical precoce și folosirea tehnicilor chirurgicale cu terapii adjuvante pentru a minimiza recurențele adiționale dacă sunt necesare.

După operație
LA
Leziune pterigion